Category: Sfaturi

Sterilizarea instrumentarului face parte din ansamblul normelor privind curățenia, dezinfectarea și sterilizarea, ca măsură obligatorie împotriva răspândirii infecțiilor.

  În vederea realizării unei sterilizări corecte, este necesară parcurgerea anumitor etape, precum:

1. Prespălarea instrumentelor – curățarea normală a instrumentelor sub jet de apă, în vederea îndepărtării reziduurilor;
2. Presterilizarea – imersia instrumentarului în soluții dezinfectante, respectând intervalul orar optim (în medie, 60 de minute). Soluțiile dezinfetante săfie fără aldehide. Cele mai indicate soluții sunt Gigasept și Gigazyme (pe instrucțiunile de folosire scrie cantitatea de soluție care se amestecă cu apă și timpul de imesrsare a instrumentarului)
3. Spălarea – odată finalizat procesul presterilizării, instrumentele se spală încă o dată, în amănunt. Se poate pune si o picatura de săpun lichid și se insistăla încheietura forfecuței pentru îndepărtarea soluției dezinfectante, astfel se previne degradarea acesteia.
4. Urmează uscarea și verificarea integrității acestora pentru ambalare,în vederea sterilizării. Instrumentarul nu se introduce ud in pupinel deoarece exista un risc mare ca acesta să se degradeze destul de repede. Uscarea instrumentarului se face cu ajutorul unui șervetel uscat cu mișcări de tamponare. Pentru o uscare totală se poate folosi un feon sau se lasă 6-7 ore la aer să se evapore apa de pe ele (se pot lăsa peste noapte) sau se introduc in pupinel 5-10 min la o temperatură de 80 grade.
5. Împachetarea materialului de sterilizat (în conformitate cu recomandările producătorului);
6. Sterilizarea se poate face prin diverse metode (chimică, fizică, prin radiații ultraviolete) cele mai răspândite fiind – în funcție de materialul avut în vedere – pupinelul (dispozitiv sterilizator cu aer cald) și autoclavul (dispozitiv sterilizator cu abur sub presiune).

             Sterilizarea cu ajutorul Pupinelului (cu aer cald)

  Pupinelul este un aparat ce folosește căldură uscată în procesul sterilizării instrumentarului medical. Materiale compatibile: metal, sticlă, ceramică, diverse pulberi.
  Timpul necesar procesului propriu-zis de sterilizare: 180°C – 1 oră; 160°C – 2 ore.
  Folosirea corectă a acestui tip de aparat presupune:
   -evitarea supraîncărcării incintei de sterilizare (se va lăsa spațiu atât între pachete, cât și între pachete și pereții aparatului);
   -închiderea cutiilor metalice anterior introducerii în aparat;
   -intervalul de sterilizare se va măsura din momentul atingerii temperaturii optime procesului, nu înainte;
   -respectarea programului de sterilizare (a nu se deschide dispozitivul înainte de finalizarea sterilizării!);
   -odată finalizat programul de sterilizare, aparatul va rămâne închis până în momentul în care temperatura afișată va fi sub 50°;
   -utilizarea mănușilor din bumbac pentru scoaterea pachetelor din aparat;
   -examinarea indicatorilor de eficacitate a sterilizării;
   -însemnarea capacelor cu datele necesare identificării instrumentelor sterilizate.

  Avantaje: nu prezintă riscul corodării instrumentelor, spre deosebire de autoclav (în cazul căruia aburul poate deteriora anumite tipuri de materiale).
  Dezavantaje: timp îndelungat pentru realizarea sterilizării, în comparație cu dispozitivul de tip autoclav.

  Materialele supuse sterilizării cu căldură uscată pot fi împachetate în cutii metalice neperforate și pungi sau role din hârtie/plastic, fabricate special pentru această procedură.

            Sterilizarea cu ajutorul Autoclavului (cu abur sub presiune)

Autoclavul este un aparat utilizat pentru sterilizarea instrumentarului, a inventarului moale, seringilor, tuburilor de dren și nu numai, prin expunerea acestora la caldura umedă (abur), la temperaturi de 121°C (procesul de sterilizare va dura aproximativ 15-20 de minute) sau 134°C (procesul va dura  aproximatix 3 minute).

   Protocol de sterilizare:

   -se va evita supraîncărcarea incintei de sterilizare, în vederea favorizării pătrunderii vaporilor (se va lăsa spațiu atât între pachete, cât și între pachete și pereții aparatului);
   -nu se vor elimina rafturile cu care este dotat aparatul;
   -se va respecta recomandarea producătorului cu privire la cantitatea de material de sterilizat cu care poate fi încărcat dispozitivul;
   -după terminarea ciclului de sterilizare, pachetele vor mai rămâne timp de aproximativ 15 minute în aparat, interval ce va permite reducerea presiunii și uscarea instrumentelor;
   -recipientele de depozitare (cutii, casolete, pachete) se vor depozita temporar pe o suprafață destinată materialului steril, ulterior aranjându-se în dulapuri speciale;
   -la scoaterea pachetelor sterilizate din autoclave, se vor verifica parametrii fizici, indicatorii de eficiență ai sterilizării, integritatea pachetelor din hârtie sau a pungilor din hârtie plastic, umiditatea textilelor (sub 5% reprezintă valori normale).

    Materialele supuse sterilizării cu căldură umedă pot fi împachetate în cutii metalice perforate, casolete deschise sau perforate, pachete de hârtie, pungi autoadezive speciale.

    Avantaje: timp de așteptare redus: procesul de sterilizare va dura aproximativ 15-20 de minute la 121°C și aproximatix 3 minute la 134°C (cea din urmă opțiune este permisă strict în caz de urgență și obligă la folosirea de îndată a instrumentarului astfel sterilizat).
    Dezavantaje: această tehnică de sterilizare poate duce la corodarea instrumentelor metalice și la degradarea materialelor plastice.

         ORDINUL Ministerului Sănăţatii nr.1.136 din 27 iunie 2007 spune așa: „Art 5. (16) Instrumentarul sterilizat şi depozitat conform prevederilor legale în vigoare, care nu a fost folosit în decurs de 24 de ore de la data sterilizării, trebuie resterilizat înainte de folosire”

         Pâna în anul 2016 în multe saloane se foloseau aparatele cu bile de quarţ. După 2016 legea le interzice, acestea nu sunt recomandate. Motivul: Nu se poate dovedi că sterilizarea a fost făcută eficient. Neavând termostat, temperatura nu poate fi niciodată controlată. În plus, nu există niciun alt sistem care să ateste că temperatura și timpul de sterilizare au fost în parametri – precum benzile care îşi schimbă culoarea în cazul aparatelor cu aer cald ori uscat. Iar atunci când vine vorba de siguranţă, temperatura este esenţială.

        Presterilizarea presupune cufundarea instrumentelor în soluție dezinfectantă. astfel, după fiecare folosire, instrumentele metalice trebuie spălate și introduse într-un vas cu soluție antiseptică, în care vor fi lăsate timp de aproximativ 15 minute. În acest caz, sunt foarte utile soluțiile pe bază de formaldehidă, fenoli, aprobate de Ministerul sănătății. Putem utiliza Desogerm sau Lysetol V, care au capacitatea de a elimina 99% din germenii patogeni, fiind frecvent utilizate în dezinfectarea instrumentelor medicale.

        În cazul pileleor, acestea se sterilizeaza doar la rece. Materialul din care sunt confectionate nu rezista la temperaturi ridicate.
       Pași de urmat in procesul de sterilizare a pilelor:
    – Cu o periuță deasă și săpun lichid se îndepartează reziduurile vizibile rămase pe suprafața pileleor
    -Se clătesc sub jet călduț de apă până se îndepărtează toată spuma, dupa care se usucă fiecare instrument în parte cu ajutorul unui prosop de hârtie.
    -Într-un vas suficient de mare se lasă instrumentele la sterilizat într-un dezinfectant cu spectru larg antifungic și antibacterian care să fie neapărat înregistrat la Agentia de Sănătate și care are cele mai bune rezultate în spitale. Durata de dezinfectare să fie exact cea specificată în instrucțiuni.
    -Se scot instrumentele din substanța activă, se așează pe un prosop de hârtie și se lasă să se usuce.
    -Întreg procesul de dezinfectare poate fi în zadar dacă locul de depozitare este plin de germeni și de bacterii. Așaza-le în recipiente separate și curățate în prealabil, de preferat intr-un sterilizator UV.